Proiectul Autoreprezentari

o actiune meta-artistica


Obiective


Prezentul proiect are principalul scop de a releva importanta si rolul autoportretului in sensul cel mai larg in arta romaneasca. Se au in vedere toti partenerii comunitatii: artisti, educatori, media, colectionari si public.

Proiectul are trei componente:
  • Editorial: machetarea unui album de referinta cu tema  "Autoportretul in arta vizuala romaneasca", album care in prezent lipseste din literatura romana de specialitate. El poate avea impact nu numai la nivel national ci si la nivel international. 
  • Curatorial: realizarea unei expozitii sau a unei serii de evenimente dedicate acestei teme. Daca sunt realizate profesional si sunt intinerate atat in tara cat si in strainatate aceste expozitii pot contribui la schimbarea perceptiei publice despre arta romaneasca, inclusiv cea contemporana.
  • Colectionare: alcatuirea unei colectii de autoportrete ale artistilor romani. 

Scurt istoric. Autoportrete remarcabile
Chiar daca artistii si-au reprezentat propria imagine din cele mai vechi timpuri, se considera ca primul autoportret, ca subiect de sine statator este cel al lui Jan van Eyck din 1433, urmat de Jean Fouquet in 1450 [1].  
Primul autoportretist prolific a fost Albrecht Durer iar autoprtretul sau din 1500, in care s-a reprezentat sub forma de Christ  este cu adevarat memorabil. Autoportretul din 1512-15 care i se atribuie lui  Leonardo da Vinci este deja iconic.
 Din perioada renasterii si barocului notabile sunt autoportretele lui Tizian din 1562 si Caravaggio intruchipandu-l pe Bachus din 1595. Primul autoportret al unei femei pare sa fie cel realizat de Sofonisba Anguissola in 1530.
In secolul XVII Rembrand a fost cel mai fervent autoportretist. Sunt cunoscute aproape 20 autoportrete, culminand cu cele din 1669, anul mortii sale. Dupa Rembrand, practic toti marii artisti au lasat in urma cel putin un autoportret: Velazquez (1643), Poussin (1650), Goya (1815) – un portret de o sinceritate impresionanta, Delacroix (1873), Courbet (1842). Dintre autoportretele feminine trebuie mentionate Artemisia Gentileschi in 1615, Judith Leyster, Rosalba Carriera  in 1745 si Elisabeth Vigée-Lebrun in 1790.
            In perioada moderna autoprtetrul a devenit un subiect predilect. Multi dintre artistii mari au fost prolifici autoportretisit. Exceleaza Vincent van Gogh cu 37 autoportrete, Egon Schiele, Edvard Munch (cu 70 picturi si 100 acuareele), Frida Khalo  cu 55 autoportrete si Pablo Picasso.
            In prima jumatate a secolului XX au fost realizate autoportrete remarcabile de
  • André Derain (1880 – 1954) , Franta 1905
  • Umberto Boccioni (1882 – 1916), Italia 1905
  • Paula Modersohn-Becker (1876 - 1907), Germania 1906
  • Karl Schmidt-Rottluff (1884-1976) Germany, 1906
  • Henri Matisse (1869 – 1954), Franta 1906
  • Pablo Picasso (1881 – 1973), Spania, 1907
  • Pierre-Auguste Renoir (February 25, 1841 – December 3, 1919), Franta 1910
  • Marc Chagall (1887 – 1985), Rusia, Franta 1910
  • Maurice de Vlaminck (1876 - 1958), Franta, 1912
  • Egon Schiele (1890  – 1918), Austria 1912  XXX
  • Kazimir Severinovich Malevich (1879 - 1935) Rusia 1912
  • Dame Laura Knight  (1877 – 1970), Anglia 1913
  • Anita Rée (1885. 1933) Germania 1915
  • Otto Dix (1891 - 1969) Germania, 1915
  • Ernst Ludwig Kirchner (1880 – 1938), Germania 1915
  • Alice Bailly (1872. – 1938), Elvetia 1917
  • Joan Miró (1893 - 1983Spania 1917
  • Emil Nolde (1867 – 1956) Germania, 1917
  • Piet Mondrian ( 18721944), Olanda 1918
  • Kaita Murayama (1896–1919), Japonia 1918
  • Chaïm Soutine (1893 – 1943) Belarusia 1918
  • Amedeo Clemente Modigliani (1884 – 1920) Italia 1919
  • Paul Klee (1879 – 1940), Elvetia, 1922
  • Tarsila do Amaral (1886 1973), Brazilia 1924
  • Andrée Bosquet, (1900 – 1980). Belgia 1924
  • Tamara de Lempicka (1898  –  1980 ), Polonia 1925
  • Nella Marchesini (1901-1953). Italia 1925
  • George Grosz (July 26, 1893 – July 6, 1959) Germania  1927
  • Christian Schad (August 21, 1894 – February 25, 1982) Germania 1927
  • Hélène Schjerfbeck (1862. 1946) Finlanda, 1927
  • Maggie Laubser (1886-1973) Africa de Sud 1928
  • Cécilia Beaux (1855 -. 1942), SUA
  • Edward Hopper (1882 -1967) SUA 1930
  • M.C. Escher (1898-1972) – Olanda
  • Geza Voros (1897-1957). Ungaria, 1930
  • Mark Rothko, (1903–1970), Ltuania-SUA, 1936
  • René François Ghislain Magritte ( 1898 – 1967) Belgia 1936
  • Oskar Kokoschka (1886-1980)  Austria  1937
  • Max Beckmann (1884 –  1950) Germania 1938
  • Suzanne Valadon (1865 – 1938), Franta 1938
  • Pierre Bonnard (1867 - 1947), Franta 1939
  • Edvard Munch (1863 – 1944) Norvegia 1940
  • Frida Kahlo (1907 – 1954), Mexic 1940
  • Käthe Schmidt Kollwitz (1867 – 1945), Germania
  • Balthus - Balthasar Klossowski (1908 - 2001) Franta,1940
  • Diego Rivera (1886 - 1957), Mexic 1941
  • Francis Picabia (1879 -1953), Spania 1946
  • Leonor Fini (1908 – 1996), Argentina , Italia, 1949
Dintre autoportretele remarcabile realizate in a doua jumatate a secolului XX trebuie mentionate urmatoarele:
  • Giorgio de Chirico (1888- 1978) Italia 1953
  • Salvador Dalí, (1904 - 1989), Spania  1954
  • Marc Chagall (1887 -1985), Rusia-Franta, 1955
  • Sir Stanley Spencer (1891 –  1959) Anglia, 1959
  • Norman Percevel Rockwell ( 1894  – 1978), SUA 1960
  • Marguerite Jeanne Carpentier de Glîmes (1886 - 1965).Franta
  • Lucian Freud n 1922, Marea Britanie, 1963
  • Jean Dubuffet (1901 - 1985) Franta 1966
  • Brett Whiteley(1939 – 1992), Australia 1967
  • Sir William Dobell (1899 - 1970), Australia 1968
  • Francis Bacon (1909 - 1992) Britanic  1969
  • George Baselitz n 1938, Germania1973  XXX
  • Alice Neel (1900 – 1984) SUA 1980  XXX
  • Andrew Warhol (1928 – 1987), SUA 1986
  • Bernard Buffet  (1928 – 1999) Franta 1986
  • Lynn Donoghue (1953 – 2003). Canada 1986
  • Julian Schnabel (n 1951) - USA 1987
Se constata o mare diversitate de stiluri si atitudini (unele extrem de neconformiste), lucru ce se accentueaza si mai mult pe masura ce se apropie secolul XXI. Post-postmodernismul isi spune cuvantul [6] si exceleaza prin excentricitate:
  • Fernando Botero (n 1932) Colmbia  XXX
  • Mark Quinn (n 1964) UK, 1991
  • Odd Nerdrum (n.1944), Norvegia 1989 XXX
  • Jenny Saville (n 1970), Marea Britanie 1992 XXX
  • Gottfried Helnwein (n 1948) Austria, Irlanda, 1993
  • Chuck Close n. 1940, SUA 1997
  • Yan Pei-Ming n1960 China , 2000
  • Frank Helmut Auerbach (born 29 April 1931) Germania Anglia 2001
  • Ron Mueck (n. 1958) Australia 2002 – hiperealism 3D
  • David Hockney n 1937, Marea Britanie 2005
  • Carmen Stanescu Kutzelnig, n 1969 Romania, Austria 2007  XXX
  • Susan Hauptman n. 1947 SUA 2007
  • Maria Lassnig n 1919, Austria 2008  XXX
  • Fiona Lowry Australia, 2008  XXX
Am marcat cu XXX imaginile care nu sunt recomandate minorilor :-)
Fiecare artist a ales sa se reprezinte in atitudini cat mai naturale sau dmpotriva emfatice, sa exprime  sau sa ascunda stari sufletesti, trairi, ganduri. Uimitor este insa cum un album de autoprtrete [13] poate descrie atat de complet diversitatea creatiei si evolutia artei vizuale, mai mult chiar decat un tratat de istoria picturii.

Autoportrete romanesti
Din pacate realizarile artistilor romani, unele remarcabile, nefiind bine reprezentate pe Internet  sunt putin vizibile si deci cunoscute la nivel global. Ele lipsesc din marile colectii virtuale [7-12]. Au realizat autoprtrete memorabile,  postate si pe net:
  • Parvu Mutu (1688) – Probabil primul autoportret al unui pictor roman
  • Nicolae Polcuvnicul (1788-1842)
  • Anton Chladek (1794-1882)
  • Constantin Lecca (1810–1887)
  • Gheorghe Tăttărăscu  (1820-1894)
  • Theodor Aman (1831-1891)
  • Nicolae Grigorescu (1838 – 1907)
  • Ion Andreescu (1850 – 1882)
  • Stefan Luchian (1868-1916),  autoportretul iconic din 1905-07
  • Theodor Pallady (1871-1956) printre cele mai vizualizate pe net
  • Gheorghe Petrascu (1972-1949)
  • Francisc Sirato (1977- 1953)
  • Maria Ciurdea Steurer (1878 - 1967)
  • Camil Ressu  (1880-1962)
  • Iosif Iser (1881 – 1958)
  • Eustatiu Stoenescu (1884 - 1957)
  • Nicolae Tonitza  (1986 – 1940)
  • Rudolf-Schweitzer-Cumpana (1986 – 1975)
  • Stefan Dumitrescu (1886 – 1933)
  • Grigore Negoseanu (1985-1953)
  • Rodica Maniu (1890-1958)
  • Marcel Iancu (1895- 1984)
  • M. H. Maxy  (1895 – 1971)
  • Sabin Popp (1896(1896)–1928(1928))
  • Tache Soroceanu (1897-1949)
  • Margareta Sterian (1897 – 1982)
  • Magdalena Radulescu (1899 - 1972)
  • Adam Baltatu (1899-1979)
  • Victor Brauner  (1903- 1966) printre cele mai vizualizate pe net
  • Alexandru Ciucurencu (1903 – 1977)
  • Corneliu Baba (1906 - 1997), portretul din 1980 este cel mai vizualizat pe net
  • Ion Popescu Negreni (1907 - 2001), printre cele mai vizualizate pe net
  • Lili Pancu (1908-2006)
  • Ion Vlasiu (1908 - 1997)
  • Medi Wechsler Dinu (n 1908)
  • Ion Tuculescu (1910 – 1962), remarcabil prin stilul specific artistului
  • Wanda Sachelarie Vladimirescu (1916-2008)
  • Tia Peltz (1923 – 1999)
  • Alma Redlingher (n 1924)
  • Eva Cerbu (1924-2008)
  • Dan Hatmanu (n 1926)
  • Traian Bradean (n 1927)
  • Constantin Piliuta (1929 – 2003), mai multe, de valoare artistica remarcabila
  • Ion Salisteanu (n. 1929)
  • Marcel Chirnoagã (1930-2008)
  • Spiru Vergulescu (1934-2007)
  • Vasile Grigore (n 1935)
  • Mihai Vladimir (Mirel) Zamfirescu (n 1936)
  • Horia Bernea (1938 - 2000)
  • Florin Mitroi (1938-2002)
  • Ion Stendl (n 1939)
  • Mircia Dumitrescu (n.1941)
  • Augustin Costinescu (n.1943)
  • Nicolae Aurel Alexi (n 1947)
  • Virgiliu Parghel (n 1954)
  • Marcel Lupse (n 1954)
  • Mihai Sarbulescu (n 1957)
  • Valeriu Mladin (n 1958)
  • Bogdan Vladuta (n 1971)
  • Iovan Vasile Eugen (n 1971)
  • Felix Aftene (n 1972)
  • Roman Tolici (n 1974)
  • Flora Raducan (n 1976)
  • Zoltan Bela (n 1977)
  • Alexandru Radvan ( n 1977)
  • Daniela Chirion (n 1978)
  • Bogdan Mateiaş (n.1978)
  • Florin Butisaca (1978)
  • Ana Maria Micu (n 1979)
  • Iulian Fratila (n 1981)
  • Mihai Zgondoiu (n 1982)
  • Simona Vilau (n 1983)
  • Gabriel Pop (n 1983)
  • Marinela Botez (n 1984)
  • Claudiu Ciobanu (n 1984)
  • Sabina Borhan (n 1984)
  • Ioana Carolina Ursa (n 1984)
  • Elena Andrei (n 1984)
  • Stefan Ungureanu (n 1984)
  • Amalia Dulhan (n 1985)
  • Mihaela Paraschivu (n 1985)
  • Florin Pantilimon (n 1985)
  • Ioana Iacob (n 1987)
  • Dragos Badita (n 1987)
Lista de mai sus si referintele [14] a fost alcatuita cu mare efort, deoarece cautarea  de imagini cu Google asociate cuvantului «autoportret » da rezultate nerelevante din punct de vedere artistic, iar in primele 25 pagini (500 imagini) intoarse de cuvantul «self portrait » nu se afla nici un roman. Tuculescu, Baba si Brauner fiind primii trei intorsi in domeniul .ro.  Multe din autoprtretele romanesti postate pe net nu  mai sunt disponibile datorita faptului ca ele nu au fost incluse in colectii virtuale stabile.  Studate comparativ albumele [13] si [14] dau o masura clara a plasarii artei romanesti in context mondial.

Ca dovada a interesului pentru subiect, o expozitie tematica intitulata AUTOPRTRET a avut loc la Ateneul Tatarasi din Iasi in perioada 30.03.2005-03.05.2005. Au expus: Dan Hatmanu, Adrian Podoleanu, Val Gheorghiu, Gheorghe Maftei, Liviu Suhar, Aurel Istrate, Petrache Bicer, Valentin Sava, Constantin Tofan, Gabriel Gheorghiu, Dragoş Pătraşcu, Minodora Bâzgă, Ovidiu Ciobotaru, Adriana Maria Micu, Felix Aftene, Mihai Coţovanu, Lucian Savin, Andreea Mancaş, Cristian Diaconescu, Adrian Stoleriu, Andreea Viţelaru, Gheorghe Boancă şi Gheorghe Ciobanu iar deschiderea a fost facuta de criticul de arta Valentin Ciuca.
In Bucuresti s-au organizat doua evenimente, dedicate mai mult sau mai putin acestui subiect, care au acoperit perioade diferite si anume artisti postbelici si interbelici. Este vorba de expozitia “Portretul”, organizata in perioda 20 martie – 10 iunie 2005 la Centrul Cultural Palatele brancovenesti Mogosoaia de Doina Mandru [21] si Expozitia “Atelierul, Modelul, Pictorul”, organizata de Ruxandra Dreptu la Muzeul National de Arta al Romaniei, Bucuresti 19 iunile – 27 iulie 2008 [22].


Colectii
Colectia de autoportrete, cea mai prestigioasa prin vechime si continut este cea expusa in coridorul Vasari al Galeriei Uffizi din Florenta, colectie initiate de Cardinalul Leopoldo de Medici inca din secolul XVII si mentinuta si extinsa inca si in present. Ea contine peste 200 lucrari si multi artisti celebri printer care Corot si Chagall nu au putut rezista tentatiei de a dona autoportretele lor [2].
Importante colectii de autoportrete mai sunt gazduite de Galeria Nationala de Portrete din Londra [3] si Galeria National de Portrete din Wasington [4].
Importante expozitii de portrete dintre care multe autoprtrete sunt organizate anual cu ocazia acordarii prestigiosului premiului britanic BP Portrait Award, in valoare de 25000 lire sterline [5].
Cea mai importanta colectie virtual de autoprtrete sunt [7] si [8], dar pot fi identificate multe lucrari de acest tip si in alte colectii vrtuale cum sunt [8-12] sau [2-3]. [18-20] sunt albumele de referinta in domeniu. Dupa aceste modele ar trebui editat un album “100 Autoportrete” ale artistilor romani, dar cine sa-l realizeze? (am inceput deocamdata sa arhivez imagini pentru o evantuala macheta a unui astfel de album)

Clasificari si interpretari
Autoprtetele se clasifica in doua mari categorii: cele profesionale, in care artistul se prezinta de regula la lucru si cele personale care urmaresc exprimarea unor caracteristici de natura morala sau psihica. Autoportretele profesionale au in majoritatea cazurilor rolul de promovare si demonstrare a deprinderilor.
In functie de personajele reprezentate se pot deosebi autoportrete:
  • Separate, cand artistul este unicul personaj din lucrare;
  • Inserate, cand artistul se picteaza ca un personaj discret intr-un grup de persoane;
  • Simbolice, cand artistul intruchipeaza un personaj important;
  • De grup, impreuna cu membrii familiei sau alte persoane reale.
Marea majoritate reprezinta doar capul artistului (si eventual umerii) sau cel mult pana la brau, mai rar intregul corp.
            Autoportretele au fost realizate in toate tehnicele artei vizuale de la grafica: in creion, tus, carbune, pastel acuarela, guase, tempera pe hartie sau lemn, gravura sau pictura pe panza in ulei si mai recent in culori acrilice. Din punctul de vedere al dimensiunilor, acestea pleaca de la miniaturi si ajung la lucrari de peste doi metri.
            Stilul a evoluat sincron cu dezvolatrea artei, de la abordari traditionale, renascentiste, baroce, academice sau romantice. In in perioada miscarilor moderniste si de avandarda s-au realizat autoportrete impresioneiste, expresionist – foviste, cubiste, suprarealiste, iar mai recent in maniera postmoderna si fotorealiste. Reprezentarile au diferite grade diferite de discretie pana la extrem de agresive si sunt fie realiste fie abstractizate, infrumutesate prin idealizare sau uratite pana la grotesc, in atitudini triste (dramaice si chiar tragice) sau vesele (umoristice sau caricaturale). Unele lucrari chiar infrumuseteaza uratul fiind deliberat kitsch, iar altele sunt de-a dreptul indecente. In unele autoprtrete artistul are atitudine apolinica sau dionisiac-hedonistica, detasandu-si imaginea de propria persoana. Diversitatea enorma de abordari face dificila o clasificare riguroasa.
            Daca in arta clasica acuratetea reprezentarii si perfectiunea detaliilor sunt apreciate in mod deosebit, in arta moderna expresivitatea este cea care primeaza. In toate timpurile artistii au urmarit sa transmita prin autoportretele lor mai mult decat memoria propriei imagini, reprezentarea unei trairi si chiar un mesaj mai profund, exprimand atitudinea fata de arta, viata sau lume. In afara de corp, ei au aspirat sa reprezinte sufletul, gandurile si atitudinile. 
            Nefiind in majoritatea cazurilor lucrari comandate, autoportretele reusesc sa fie printre subiectel cele mai generoase pentru artisti, cu cele mai putine restrictii. Asa se explica de ce ele reprezinta sinteza realizarior multor artisti.
        

Ganduri despre autoprtret [16]

Elena Andrei: Autoportretul este o maniera eficace de introspectie. Intotdeauna m-au fascinat oglinzile si modul lor de a capta o anumita realitate care totusi devine o iluzie in mintea omului ce se priveste. Autoportretele s-au nascut dintr-o intrebare care ma framanta: unde e realitatea adevaratului nostru eu: in imaginile reflectate de oglinda sau in persoanele „in corpore” care se privesc in oglinda? Autoportretul ofera posibilitatea de explorare a sinelui, dar mentine si vie legatura cu privitorul. Doar intr-o astfel de tema esti pus fata in fata cu singura fiinta pe care incerci sa o ocolesti si sa o ignori de-a lungul vietii: propria-ti persoana. Iar la sfarsitul zilei, dincolo de masti si oglinzi esti doar tu cu tine.


Amalia Dulhan: Încerc să mă cunosc, deși poate părea șocant sunt sigură că nu știu nici 30% despre mine însămi, și mă bucură faptul că nu știu. Autoportretul e ca o exorcizare a unor lucruri cărora nu le pot da formă în cuvinte, este un fel de jurnal personal al diferitelor momente importante din viața mea, desigur într-o manieră codată și intimă.


Florin Pantelimon: Proiectul  „autoportret“ este singurul de care nu m-am plictisit …


ArtClue: Lucrarile tale sunt concepute asemeni unor autoportretizari lăuntrice?
Adela Edu: Răspunsul este afirmativ indiferent dacă mă refer ipotetic la o lucrare în care autoportretul este explicit sau la un peisaj. Am fost întrebată la un moment dat daca am vreo lucrare non auto-referenţială şi raspunsul a fost « nu », cred că autoportretul, mai ales dacă ne referim la cel interior, este imanent oricărei lucrări.



ArtClue:  Cum îți alegi modelele care ajung să se definească ca și personaje în fotografiile tale?
Cristina Garabetanu: Modelul pe care îl cunosc cel mai bine, pe care îl pot exploata după bunul plac îmi este duşman şi prieten. Corpul pe care l-am folosit îl deţin.
Personajele sunt forme ale unei perioade de timp în care dorinţele mele se îndreptau într-un anumit sens, foarte intens. Uneori personajele sunt descoperite în vis, de aceea de multe ori ele sunt greu de definit ca oameni, ele sunt mult mai asemănătoare unor creaturi.
Deşi pentru viitoarele proiecte am propus o diversificare al modelului în sine, cea mai sinceră cunoaştere o am faţă de mine, faţă de trăirile şi impresiile întipărite în memorie.

ArtClue: Autoportretul în diferite ipostaze este un motiv recurent al lucrărilor tale. Ce se află în spatele acestei comunicări de la interior către exterior?
Cristina Garabetanu:  Câteodată scriu. Îmi place pentru a sesiza schimbări şi a reactualiza modul de raportare cu exteriorul. Încă mă mai mir de senzaţia de a fi în viaţă. Sunt în mine sau visez?
Iluzia de sine este jocul cu potenţial pervers şi inocent îmbinând elemente ce reflectă o imagine.
Reţeta este alcătuită din imaginea sinelui, oglindirea corpului, modul de percepere al celor din jur; un autoportret conţine diferite cantităţi din aceste ingrediente, mereu schimbate, mereu încercând să mă apropi de mine cât mai mult.
Autoportretul în lucrările mele se regăseşte în personaje…o realitate în lipsa mea, eu ca martor al realităţii mele.

Stefan Ungureanu: Autoportretele „reciclate“ sunt rezultatul unei teme de școală pe care am extins-o ca problemă, tema era o carte obiect și am hotărât ca în ea să folosesc aceeași formă ca pattern (autoportretul) și provocarea era să reușesc să obțin cât mai multe imagini cu aceeași compoziție și să reușesc să obțin vizual rezultate diferite din materialele pe care le-am folosit în colaj; a fost prima mea carte obiect cu colaj, așa ca bază de materiale a fost construită cu ajutorul oamenilor care au văzut-o în lucru și au participat cu câte o „donație“ la ea (flyere, cartoane, obiecte mici etc.) cartea a încorporat toate contribuțiile.


Daniela Chirion (2002):  "SINELE DESPRE SINE – POSIBILE MOTIVATII ALE AUTOPORTRETULUI:
        Motivaţia pragmatică – În lipsa unui alt model, mă aşez în faţa oglinzii şi mă iau drept obiect de studiu.
         Motivaţia ontologică – „Mă privesc, deci exist”.
         Motivaţia gnoseologică -  Ca prim obiect al cunoaşterii, mă adâncesc mai înainte de toate în mine însămi spre a mă deccoperi cât mai mult cu putinţă. Un mod de adâncire în sine este privirea în oglindă şi observarea felului de a mă observa.
         Motivaţia psihologică – În coplilărie, oglinda mi-a oferit revelaţia întregului exterior care sunt. Iar acum, ori de câte ori risc a-mi pierde această conştiinţă a unităţii, am şansa de a îmi readuna şi recompune fiinţa interioară prin contemplarea în oglindă a propriei imagini.
         Motivaţia istorică – „Aceasta am fost eu şi astfel m-am privit”. Autoportretul este mărturia mea autobiografică, dezvăluie felul în care m-am perceput. Este imaginea mea pentru evii ce vor urma, puterea de a-i privi încă pe ceilalţi, putinţa de a mă lăsa privită în continuare. Mai mult de atât, ca într-un jurnal, un autoportret este mărturia acelui moment, imaginea sinelui în acele clipe. A doua zi, starea va fi alta, în faţa oglinzii se va afla un alt om. Cel de ieri nu va mai reveni poate niciodată, schimbat mereu de experienţa proprie."


Adina Romanescu: Un tablou nu reprezintă un obiect pictat care are un fundal, tabloul nu trebuie să fie ceva uşor de recunoscut din natură, nu trebuie să spui în faţa unui portret că seamănă sau nu seamănă cu modelul, fiindcă nu are absolut nici o relevanţă. Tabloul este valoros sau nu în funcţie de nişte raporturi de culoare şi de suprafeţe. Pictura este o „păcăleală”. Ochiul crede că vede un portret dar nu este aşa, pentru că ochiul privitorului vede un raport de tonuri, de culori, de umbre. În ceea ce mă priveşte, cel mai fermecător lucru este atunci când pictez, iar când tabloul este terminat mă eliberez pe moment, dar nu durează mult această stare pentru că vine „microbul” următorului tablou. Un tablou terminat înseamnă rezolvarea unei ecuaţii, a unei teoreme, e matematică în ultimă instanţă, atunci când reuşeşti să-i dai de rost acelei scheme de compoziţie, acelei atmosfere prin culori.
Automat vine dorinţa de a face o complementaritate, o altă gamă, un alt raport, o altă umbră, o altă lumină şi nu se termină niciodată.

Context
            Secolul XXI a inceput deja de un deceniu. Este de asteptat ca arta lui sa se deosebeasca de cea a secolului anterior poate mai mult decat s-a deosebit arta secolului XX de cea a secolului XIX. Istoria isi accelereaza mersul.
Modernismul si miscarile avangardiste au marcat inceputul secolului XX, centrul artistic al lumii fiind in acea perioda Parisul. Artistii romani au adus contributia lor la modernizarea artei, Brancusi fiind cel unanim recunoscut. Avangarda a contribuit semnificativ prin nume ca Victor Brauner, Marcel Iancu, Hans Mattis-Teutsch  sau H. Maxy. Nici inainte, dar nici primul razboi mondial gustul si cultura consumatorilor de arta nu s-a ridicat la nivelul asteptarii celor din avangarda artistica. Portretele si implicit autoprtretele nu au fost printre preferintele cumparatorilor romani. Florile, natura moarta si peisajele au fost mereu cele mai vandabile subiecte in Romania.
Dupa razboi, cortina de fier a izolat arta romaneasca de evolutia ei in restul lumii. Centrul artelor s-a mutat la New York iar postmodernismul s-a conturat din ce in ce mai clar. In acest timp Realismul socialist a permis doar porteretele oficiale sau de munictori si tarani anonimi, cenzurand autoprtretele considerate preocupari egocentriste. Chiar si dupa 1970 cand realismul socialist si-a sfrsit puterile, autoprtretele nu au revenit la loc de cinste. Se pot mentiona doar cateva exceptii notabile, dar privind in ansamblu nu putem spune sa fim prea incantati de sfarsitul secolului XX, din punctual de vedere al autoportretelor realizate in Romania. Probabil ca artistii au fost preocupati sa recupereze timpul  pierdut prin Realismul socialist si prin izolare. Dovada este interesul predilect pentru abordarile non figurative. Proeminenta conceptului/mesajului fata de forma sa de exprimare face ca indiferent de mediu: pictura, desen, 3D, fotografie, video, instalatie sau performance, ideile sa ia locul formei [26]. Autoportretul in forma sa calsica nu mai are aceeasi relevanta pentru arta contemporana. Din ce in ce mai mult el este substituit de autoreprezentari - lucrari in care artistul isi foloseste propria imagine sau chiar corpul (cum se intampla in performance) pentru a se exprima vizual.
Abia in ultimul deceniu, tinerele generatii incep sa fie interesate din nou de pictura figurativa, iar aici miscarea cunoscuta sub numele de Scoala de la Cluj are o prioritate  unanim recunoscuta. Tinerii Zoltan Bela, Ana Maria Micu (cu autoportrete selectionate de doua ori pentru premiul BP Portrait Award), dar si foarte tinerii artisti clujeni Ioana Iacob si Dragos Badita isi fac autoprtrete interesante.
La Bucuresti interesul pentru autoportret sau autoreprezentari este manifestat la artisti cu renume, cum sunt Valeriu Mladin, Bogdan Vladuta,  Roman Tolici, Dumitru Gorzo, Nicolae Comanescu sau Eugen Iovan, dar si de cei foarte tineri ca Simona Vilau, Elena Andrei (autoarea a patru autoportrete remarcabile proiectul de licenta), Ioana Ursa, Amalia Dulhan sau Gabriel Pop.
La Iasi exceleaza Felix Aftene iar din cei foarte tineri cum sunt Claudiu Ciobanu si Marinela Botez. Faptul ca multi artisti tineri au proiecte referetoare la autoprtrete (si nu numai realizari accidentale de lucrari cu acest subiect) este simptomatic si trebuie marcat intr-un fel in constiinta publica.
            Chiar daca nu sunt inca indeajuns de clare, semnele caracteristice ale artei secolului XXI au aparut si se vor dezvolta. Pictura si-a reluat in ultimul deceniu locul in fruntea tehnicilor de expresie ale artei vizuale, in batalia sa cu noile medii. Ea tinde sa incorporeze rezultatele experimentelor facute cu instrumentele tehnologice: foto, video, computer dar si toate castigurile artei conceptuale. Libertatea specifica picturii ofera artistilor posibilitatea de a alege pentru a incorpora in opera sa intre modalitile de expresie interiorizata si cele reprezentationale ale lumii experioare, precum si gradul de abstractizare care corespunde viziunii sale conceptuale. Recastigarea interesului pentru arta figurativa si in particular revigorarea autreprezentarilor se pare ca sunt semne care indica o schimbare profunda de atitudine in arta vizuala contemporana. 
            Nicaieri in lume, arta nu s-a dezvoltat numai datorita artistilor. Alti actori importanti au adus contributiile lor. Initial mecenaratul si comanditarii iar ulterior piata de arta, autoritatile publice, colectionarii, curatorii, galeristii, media, educatorii, practic toata societatea.Situatia din Romania actuala nu este deloc stralucita iar vina este impartita, fiecare din categoriile mentionate anterior avand partea sa. . Reactia sociala la dezmortirea artei vizuale este sub asteptari. Lucrurile se pot imbunatati doar daca responsabilitatile sunt intelese si asumate in mod corect, dupa modelul altor societati.  Dezbateri in acest sens incep sa apara pe net [17].
Realizare unor proiecte curatoriale ca cel descris aici ar putea contribui la dezvoltarea artei in Romania, cu conditia ca impactul lui sa fie amplificat in toate categoriile de acori: artisti, autoritati, public/colectionari, critici, media, educatori prin demersuri de comunicare profesionala pe canale specifice. Este ocazia de a analiza si dezbate cu seriozitate si nepartinitor stuatia artei vizuale din Romania si perspectiva, pe baza unor scenarii realiste. Interesul pentru autoprtretele romanesti este dovedit si de faptul ca autoportretul lui Corneliu Baba 53x43cm din 1986 a fost achizitionat pe 27.03.2010 prin licitatie la casa Alis cu 160000lei (cca 40 000 Euro). Este o suma semnificativa, chiar daca este mult mai mica decat estimarea de 10-15 milioane de Euro pe care Casa Sotheby’s o face pentru autoprtretul lui Andy Warhol 274x274cm (tot din 1986!).
            Organizarea periodica a unor expozitii, concursuri sau alte evenimente dedicate portretelor si in particular autoportretelor ar putea substitui partial absenta unor exozitii permaente sau muzee cum sunt cel din Marea Britanie sau SUA si ar putea initia interesul public si al comunitatii artistice pentru acest segment al artei vizuale.
            Pentru a obtine impact national expozitia treebuie itinerate in Iasi, Cluj si Timisoara. Expunerea in capitatlele vecine Chisinau, Sofia, Belgrad si Budapesta ar fi un prim pas catre un impact European. Intr-o forma extinsa, cu titlul “100 Romanian Self-portraits in 100 years” expozitia ar putea fi intinerata cu success in marile capitale ale lumii, daca ICR ar sprijini proiectul.
         
Planificare, activitati, buget
·        Analiza fezabilitatii proiectului
·        Detalierea proiectului, identificarea resurselor necesare: timp, bani, resurse umane competente
·        Identifcarea sponsorilor si partenerilor
·        Selectionarea lucrarilor – contactarea artistilor
·        Identificarea si rezervarea spatiului
·        Editarea catalogului si etichetelor
·        Organizarea vernisajului 
·        Identificarea destinatarilor si difuzarea invitatiilor
·        Promovarea evenimentului
·        Alcatuirea dosarului de presa. Analiza impactului si multumiri adresate partenerilor

Posibile parteneriate
Critici de arta, Curatori, Experti consultanti:  Doina Mandru, Erwin Kessler, Ruxandra Dreptu, Olivia Nitis, Cosmin Nasui, Pavel Susara, Ruxandra Garofeanu, Aurelia Mocanu, Adriana Oprea, Oana Tanase, Roxana Pasculescu, Marius Tita, Mihai Zgondoiu, Luiza Barcan, cele 10 persoane “influente”, conform modernism.ro: Mihai Pop / Plan B , Dan Popescu / H'art,  Irina Cios / CIAC,  Ruxandra Balaci / MNAC,  Liliana Popescu / Point contemporary, Diana Dochia / Anaid Art Gallery, Matei Caltia / Galeria Posibila , Alina Serban / Centrul de Introspectie Vizuala,  Marian Ivan / Ivan Gallery,  Razvan Ion & Eugen Radescu / Pavilion Unicredit
Case de licitatie si Galerii: Alis, Artmark, Goldart, Plan B, H’art, Laika, Anaid, Posibila, Magazinul National de Arta Contemporana, Galeria Ivan, Pavilion Unicredit, Centrul de Introspectie Vizuala, Elite Art Gallery, Atelier 030202.
Educatori: Sorin Ilfoveanu, Horia Pastina, Alexandru Ghildus, Petru Lucaci, Marilena Preda Sinc, Stela Lie, Mihai Sarbulescu, Bogdan Vladuta, Alexandru Radvan, Simona Vilau, Marius Bercea, Mircea Suciu, Victor Racatau, Adrian Guta.
Organizatii si autoritati: UAP, ICR, MNAC, CIAC, Noapte Alba a Galeriilor
Parteneri media: TV Cultural, Radiouri, Ziarul Financiar, Observator Cultural, 22, RL, Magazine virtale si Pagini de promovarea artei contemporane: Feeder, Vernisaje, The Temporary, INCEPEM blog, etc.
Colectonari: Vasile Parizescu, Dr Corneliu Tanjala, Dr Cosmina, Ing. Puiu Patzelt (Peka), Prof. Ioanel Constantinescu, Vasile Petrovici, Ing. Doru Mihalache, Dr. ing. Dan Zlatanovici
Artisti: dintre cei cu realizari in domeiu

Multumiri 


Aduc multumiri tuturor celor care au sprijinit si sprijina acest proiect prin completari, sfaturi sau alte contributii:  Elena Andrei, Alma Redlinger, Olivia Nitis, Pavel Susara, Ruxandra Garofeanu, Aurelia Mocanu, Roxana Pasculescu, Marius Tita, Mihai Zgondoiu, Luiza Barcan, Suzana Fantanariu, Liliana Popescu,  Bogdan Vladuta, Vasile Petrovici, Puiu Patzelt, Doru Mihalache, Dan Zlatanovici, Ioanel Constantinescu, Mihaela Paraschivu, Amalia Dulhan, Ioana Ursa, Dan Perjovschi, Eugen Moritz, Dorel Gaina,  Karoly Feleki, Daniela Chirion (pentru precizia remarcabila a datelor puse la dispozitie), Agat Secelean (http://agat-art.blogspot.com/2011/02/autoreprezentari.html), Andu Avasilinei, Claudiu Presecan (http://presecan.blogspot.com/2011/02/autoreprezentari.html), Bogdan Rata, Andor Kömives, Ciprian Muresan si multi altii.


Referinte 

[1] Self-portrait, Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Self-portrait
[2] Uffizi Gallery http://www.uffizi.com/
[3] National Portrait Gallery http://www.npg.org.uk/
[4] Smithsonian National Portrait Gallery http://www.npg.si.edu/
[5] BP Portrait Award http://www.npg.org.uk/index.php?id=4711
[6] De ce s-a uratit arta , Why Art Became Ugly, Eseu de Stephen Hicks, profesor de filozofie la Rockford College, Illinois. http://patrupedbun.net/de-ce-s-a-uritit-arta-3/#cele-patru-teme-ale-postmodernismului
[7] (Auto)portraits d’artistes http://portraits.webif.net/
[8] Autoritratti / Self-Portraits, L'artista osserva se stesso / Artist looks himself http://autoritratti.wordpress.com/
[8] ARTCyclopedia http://www.artcyclopedia.com/mostpopular.html
[9] Bert Cristensen’s Cyberspace Home http://www.bertc.com/artist_alpha.htm
[10] Figuration Femenine http://figurationfeminine.blogspot.com/2008_10_01_archive.html
[11] Olga’s Gallery http://www.abcgallery.com/alfaind.html
[12] THE TIMES TOP 200 ARTISTS OF THE 20TH CENTURY TO NOW
http://www.saatchi-gallery.co.uk/times_200/main.php
[13] 50 AUTOPORTRETE REMARCABILE postate pe net ce trebuie vazute


[14] AUTOPORTRETE ROMANESTI REMARCABILE postate pe net
http://autireferientiale.blogspot.com/
[15] Expozitia AUTOPRTRET, Ateneul Tatarasi Iasi
http://www.ateneutatarasi.ro/galerii-arta/autoportret.html
[16] ArtClue, Revista de arta contemporana http://www.artclue.net/
[17] Modernism Tabloid de arta si stil http://www.modernism.ro/
[18] Julian Bell, 500 Self-portraits Phaedon
[19] Ernst Rebel, Self-portraits (Taschen Basic Genre Series)
[20] Liz Rideal, Self-portraits (National Portrait Gallery Insights)
[21] Doina Mandru, Erwin Kessler, Portretul, 20 martie – 10 iunie 2005, Mogosoaia
Centrul Cultural Palatele brancovenesti, 2005
[22] Ruxandra Dreptu, Atelierul, Modelul, Pictorul, Muzeul National de Arta al Romaniei, Bucuresti 19 iunile – 27 iulie 2008
[23] Marion Boddy-Evans, Painting Self Portraits, Why any artist interested in portraiture should paint self portraits, About.com Guide http://painting.about.com/cs/figurepainting/a/selfportraits.htm
[24] Autoportrete feminine
1100-1900: http://www.youtube.com/watch?v=uA3UlzB-kt0&feature=related
1900.. http://www.youtube.com/watch?v=Mzt49S5jK6M
[25] You Tube Self Portaits by  Philip Scott Johnson si alte morfisme
http://www.youtube.com/watch?v=Y8U6jD6lKRs
http://www.youtube.com/watch?v=V_H71aiz290&feature=player_embedded#
http://www.youtube.com/watch?v=IJYAg36n19I
http://www.youtube.com/watch?v=3OBlt9f5ygA&feature=player_embedded
[26] Adina Zorzini, Arta contemporană românească : Perspective postdecembriste, Feb. 2009
http://artazorzini.blogspot.com/2009/02/arta-contemporana-romaneasca_6492.html
[27] Raluca Dună, Eu, Autorul. Reprezentări auctoriale în literatură şi pictură. Din Antichitate până în Renaştere, Editura Tracus Arte, 2010